Sari la conținut
MotorsportAzi

Formula 1, MotoGP, raliuri și anduranță

22 noi 2026

Motorsport

Solstițiul de iarnă 2026: cea mai lungă noapte și unde să vezi stelele

Cum se măsoară anotimpul? Cea mai lungă noapte a anului: ghid pentru cerul nopții în România Solstițiul iernal din 2026 va avea loc pe 21 decembrie, la ora 22:50 (ora României). E momentul în care…

Pilot de serviciu
Silviu Arsene
Publicat
Citire
3 min
Solstițiul de iarnă 2026: cea mai lungă noapte și unde să vezi stelele

Cum se măsoară anotimpul?

Cea mai lungă noapte a anului: ghid pentru cerul nopții în România

Solstițiul iernal din 2026 va avea loc pe 21 decembrie, la ora 22:50 (ora României).

E momentul în care ziua e la cel mai scurt și noaptea, la cel mai lung. Pentru cei care iubesc cerul, e ocazia perfectă să ieși afară și să te bucuri de stele.

România are mai multe zone protejate de poluarea luminoasă, de la crestele montane din Retezat, Apuseni și Munții Măcin, până la zonele izolate ale Deltei Dunării.

De unde vine termenul „solstițiu”?

Din punct de vedere meteorologic, iarna începe pe 1 decembrie, dar delimitarea astronomică depinde doar de orbitele Pământului și de înclinarea axei terestre.

După 21 decembrie 2026, ziua începe să se lungescă treptat, zi cu zi, iar nopțile se scurtează până la solstițiul estival, programat pentru 21 iunie 2027.

Acest fenomen se produce când Soarele atinge punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente pe sfera cerească. Solstițiul iernal semnală începutul iernii astronomice și coincide cu momentul în care Soarele se află în cea mai sudică poziție a traiectoriei sale aparente, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator, deasupra paralelei numite Tropicul Capricornului.

În această zi, punctele de răsărit și de apus se deplasează spre sud față de direcțiile est și vest.

Cât de lungă e noaptea în România?

Această poziționare generează durata minimă a zilei și, implicit, cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică, a explicat pentru Digi24 Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu din București.

Specialistul amintește originea etimologică a termenului „solstițiu”, care provine din termenul latin solstitium, format din sol („Soare”) și stitium, derivat din verbul sistere („a sta pe loc” sau „a se opri”). Traducerea literală e „Soare nemișcat”, ceea ce reflectă faptul că, în zilele din jurul acestui fenomen, poziția astrului la orele amiezii pare să rămână aproape neschimbată.

La latitudinea medie a României, de aproximativ 45 de grade, Soarele urcă la prânz până la cel mult 21 de grade deasupra orizontului. În capitală, asta înseamnă o zi de aproximativ 8 ore și 50 de minute și o noapte care durează aproape 15 ore și 10 minute. Din cauza unghiului mic sub care razele solare cad pe Pământ, umbrele obiectelor sunt vizibil mai lungi la amiază decât în lunile de vară. În emisfera sudică se petrece fenomenul invers: solstițiul din decembrie marchează începutul verii astronomice.

Pentru o sesiune reușită de observare a cerului nocturn, specialiștii de la Dolphin Camping recomandă nopți senine, fără Lună plină, cât mai departe de luminile orașelor. În Carpații Meridionali, Parcul Național Retezat oferă unele dintre cele mai întunecate ceruri din țară, zona Lacului Bucura fiind un reper preferat pentru a admira stelele, planetele și Calea Lactee departe de orice sursă de poluare luminoasă.

Unde să vezi cele mai bune stele?

O alternativă montană e Munții Apuseni, unde Platoul carstic Padiș combină altitudinea cu izolarea necesară unor observații clare.

În sud-est, Munții Măcin din Dobrogea au un cer foarte curat datorită distanței față de orașele mari, iar Vârful Țuțuiatu oferă o panoramă largă asupra bolții cerești.

Cei care vor acces facil și telescoape performante pot alege Observatorul Astronomic din Bârlad, care organizează sesiuni publice de observare.

Una dintre cele mai spectaculoase regiuni din România, și chiar din sud-estul Europei, pentru cerul nocturn e Delta Dunării.

De ce Delta Dunării e specială?

Datorită izolării și lipsei aproape totale a iluminatului artificial în zonele centrale, ochii se adaptează ușor la întuneric, permițând observarea detaliată a cerului profund chiar și cu ochiul liber.

Nopțile calde de vară transformă regiunea într-un veritabil planetariu natural.

În această perioadă, Calea Lactee, discul galaxiei noastre privit din interior, poate fi văzută clar ca o bandă luminoasă întinsă de la nord-est spre sud-vest.

Tot atunci sunt ușor de identificat constelații precum Cygnus (Lebăda), situată în centrul Căii Lactee, Lyra cu steaua Vega, Aquila cu steaua Altair — cele trei formând celebrul Triunghi de Vară — și constelația Delphinus (Delfinul).

Sursa: Libertatea

+ Citește mai departe

00 Radio echipă

Canalul e liber. Spune ce crezi despre strategie, ritm sau decizia de pe pistă.